Eveniment

Publicat Duminica, 02 decembrie 2007 , ora 14:59, de

CRONOLOGIE - Condamnarile lui Miron Cozma

Cea gravă acuzaţie adusă lui Miron Cozma, pentru care a primit, de altfel, şi cea mai mare pedeapsă, de 18 ani de închisoare, a fost subminarea puterii de stat, în cazul mineriadei din septembrie 1991, cand venirea minerilor la Bucureşti a determinat "căderea" guvernului condus de Petre Roman, potrivit NewsIn.

Fostul lider al minerilor a fost condamnat, insa, şi la pedepse mai mici pentru alte mineriade, precum şi pentru ca a lovit un ziarist, a facut scandal intr-un bar, a ultragiat un poliţist şi a incercat sa-l bata pe fostul prefect de Valcea.


10 ianuarie 1997 – Miron Cozma a fost arestat, fiind acuzat de acuzat de subminarea puterii de stat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de savarşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe caile ferate. Lui Cozma i-a fost imputata coordonarea descinderii unor grupuri masive de mineri, la Bucureşti, in perioada 23-28 septembrie 1991.


14 mai 1998 – Procurorii Curţii de Apel Bucureşti au precizat ca una din concluziile desprinse din dosarul Cozma este aceea ca “Miron Cozma se face vinovat de savarşirea infracţiunilor de subminare a puterii de stat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, precum şi de comiterea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe caile ferate".


13 iunie 1998 - Magistraţii Curţii de Apel Bucuresti l-au condamnat, dupa mai multe amanari, pe Miron Cozma, la trei ani de detenţie, sub acuzaţia de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prin schimbarea incadrarii juridice din infracţiunea de subminare a puterii de stat. Cozma a primit şi interdicţia de a se afla pe teritoriul municipiului Bucureşti vreme de doi ani, dupa executarea pedepsei principale. Ulterior, instanţa de judecata a dispus graţierea cu 1/2 a pedepsei cu inchisoarea, aplicata in prima faza. Magistraţii au constatat faptul ca "inculpatul Miron Cozma a executat un an şi şase luni de detenţie, ramanand sa efectueze 27 de zile de arest".


10 iulie 1998 - Miron Cozma a ieşit din arestul Direcţiei Cercetari Penale din cadrul IGP. Acesta şi-a executat pedepsa de un an şi şase luni de inchisoare rezultata din condamnarea pentru tulburarea liniştii publice şi ultraj la bunele moravuri.


30 ianuarie 1999 – Ministerul Justiţiei a anunţat, intr-un comunicat, ca Miron Cozma are pe rol, la diverse instanţe, patru procese penale. In acestea, Miron Cozma era inculpat pentru subminarea puterii de stat şi pentru mineriada din septembrie 1991, pentru lovire şi alte violenţe savarşite asupra unui ziarist, pentru acte de violenţa comise la un local din Petroşani şi pentru ultraj comis impotriva unui poliţist.


15 februarie 1999 - Judecatorii Secţiei Penale a Curţii Supreme de Justiţie l-au condamnat pe Miron Cozma la 18 ani de inchisoare, pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit in Bucureşti in septembrie 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani inchisoare pentru "instigare in condiţiile participaţiunii improprii la infracţiunea de subminare a puterii de stat", plus un spor de trei ani de inchisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum şi şapte ani interzicerea unor drepturi civile. Mineriada din septembrie 1991 a dus la caderea guvernului Petre Roman. Curtea l-a condamnat pe Miron Cozma pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimis iniţial in judecata. Hotararea CSJ  a fost una definitiva, deoarece Miron Cozma a fost condamnat pentru o infracţiune contra statului, impotriva careia nu mai poate fi formulata nicio contestaţie.


16-18 februarie 1999 - Minerii au incercat sa ajunga la Bucureşti, pentru a protesta impotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie de condamnare a lui Miron Cozma la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991, fiind opriţi, dupa confruntari violente, la Stoeneşti, judeţul Valcea.


17 februarie 1998 - Miron Cozma a fost arestat in momentul in care fugea cu autobuzul de la Stoeneşti. In momentul arestarii sale, acesta a spus: "Nu ştiu ce am facut eu sa merit 18 ani de inchisoare. Aşa cum v-aţi facut voi datoria, aşa mi-am facut-o şi eu. Mi-am aparat drepturile oamenilor mei." El a mai precizat ca nu regreta nimic din ceea ce a facut.


4 martie 1999 - Miron Cozma a fost condamnat la doi ani şi 11 luni de inchisoare de catre judecatorii din Piteşti. Acesta a fost judecat in dosarele "Nicolau vs Cozma" şi "Vegas", iar anii de detenţie dictaţi impotriva lui s-au contopit cu pedeapsa de 18 ani inchisoare la care a fost condamnat de catre Curtea Suprema de Justiţie.


15 martie 1999 - Curtea de Apel Bucureşti i-a respins lui Miron Cozma cererea de intrerupere a executarii pedepsei de 18 ani inchisoare. Cererea de intrerupere a pedepsei fusese formulata de catre Cozma pe motiv ca este singurul intreţinator al familiei.


24 iunie 1999 – Instanţa a respins o noua cerere a lui Miron Cozma de suspendare a pedepsei. Cozma işi motivase cererea prin aceea ca are obligaţii faţa de minerii de la Dalja şi Barbateni, in urma semnarii acordului de la Cozia şi, in plus, este tatal a doi copii minori.


13 martie 2000 - Judecatorii de la Tribunalul Bucureşti l-au achitat pe Miron Cozma in procesul de ultraj pe care i l-a intentat poliţistul Viorel Caragea. In aceasta cauza, Cozma a fost acuzat ca, in februarie 1994, in cursul unei mişcari de protest a minerilor, care a avut loc in faţa Prefecturii din Targu-Jiu, l-ar fi agresat verbal pe Caragea.


28 martie 2000 - Miron Cozma a fost obligat de Tribunalul Bucureşti sa plateasca o amenda penala de 200.000 de lei in procesul intentat de ziaristul Gigi Nicolau. Iniţial, in aceasta cauza, Judecatoria Piteşti il condamnase pe Cozma, in martie 1999, la o pedeapsa de cinci luni de inchisoare. Incidentul dintre Cozma şi Nicolau a avut loc pe data de 2 octombrie 1994, la festivalul rock organizat de Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.


23 august 2000 – Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat definitiv pe Miron Cozma in procesul de ultraj pe care i l-a intentat poliţistul Viorel Caragea. Decizia Curţii de achitare a confirmat astfel hotararea din 13 martie 2000 a Tribunalului Bucureşti.


13 decembrie 2000 - Parchetul Militar a finalizat dosarul mineriadei din ianuarie 1999 de la Costeşti. Şapte inculpati, foşti lideri ai sindicatelor miniere din Valea Jiului, printre care şi Miron Cozma, au fost trimişi in judecata, fiind acuzaţi de subminarea puterii de stat.


14 mai 2001 - Miron Cozma a primit, printr-o sentinţa a Judecatoriei Sectorului 4, o pedeapsa de un an inchisoare, deoarece, in ianuarie 1999, in timpul mineriadei de la Costeşti, l-ar fi batut pe prefectul de atunci al judeţului Valcea, Nicolae Curcaneanu. In decizia de condamnare se mai menţioneaza ca Miron Cozma are obligaţia sa-i plateasca lui Curcaneanu despagubiri morale simbolice, in valoare de un leu, iar catre stat are de platit doua milioane de lei, reprezentand cheltuieli de judecata.


16 august 2001 – Miron Cozma a depus o cerere de graţiere la preşedintele Ion Iliescu. Cererea a fost inaintata de aparatorul lui Cozma, Viorel Dumitrescu, care a declarat ca clientul sau a fost pacalit atat de fosta, cat şi de actuala putere.


29 august 2001 – Ion Iliescu a respins cererea de graţiere a lui Miron Cozma. Principalul motiv al respingerii l-a constituit faptul ca Miron Cozma nu-şi recunoaşte culpa.


24 aprilie 2002 - Miron Cozma şi lt.col.(r) Silviu Popescu au fost condamnaţi, pe latura civila, in procesul "Mineriada '91" sa despagubeasca cu patru miliarde de lei diferite instituţii ale statului, printre care Guvernul Romaniei, Primaria Capitalei, SNCFR şi Parlamentul. Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie au respins, prin aceasta sentinţa, recursul declarat de inculpaţi impotriva verdictului iniţial al Curţii de Apel Bucureţti, prin care Cozma şi Popescu au fost gasiţi vinovaţi, sub aspect civil, pentru distrugerile provocate in timpul mineriadei din 1991.


16 mai 2002 - Avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, a depus la Parchetul General o solicitare de promovare a recursului in anulare in dosarul privind latura civila a mineriadei din 1991. Dumitrescu a declarat ca Miron Cozma nu are de ce sa plateasca despagubiri deoarece, in conformitate cu Legea privind conflictul de munca, in timpul unei acţiuni greviste, raspunderea penala şi civila este personala.


21 iunie 2002 - Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu şi Dorin Loiş au fost condamnaţi, in dosarul "Stoeneşti 1999", la o pedeapsa insumata de 21 de ani şi jumatate de inchisoare. Prin decizia instanţei Judecatoriei Sectorului 5, Cozma a primit şapte ani de puşcarie, el fiind gasit vinovat de savarşirea infracţiunii de instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoreşti. Instanţa i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999.


2 iulie 2002 - Judecatoria Sectorului 1 l-a condamnat pe Miron Cozma in dosarul in care acesta a fost acuzat de provocarea, in 1996, a unui scandal in restaurantul Vegas din Petroşani, pedeapsa fiindu-i graţiata. Cozma a fost condamnat la un an pentru ultraj contra bunelor moravuri şi la zece luni pentru tulburarea ordinii publice. Ambele pedepse au fost graţiate in baza Decretului de graţiere 137/1997.


20 decembrie 2002 - Miron Cozma a fost gasit nevinovat in procesul pe care fostul prefect de Valcea, Nicolae Curcaneanu, i l-a intentat sub acuzaţia ca l-ar fi agresat in timpul mineriadei din 1999, de la Costeşti. Condamnat iniţial, pe 14 mai 2001, de Judecatoria Sectorului 4, la un an de inchisoare, Cozma a fost achitat de instanţa Tribunalului Bucureşti, atat penal, cat şi pe latura civila.


18 iulie 2003 - Preşedintele Ion Iliescu a declarat ca sentinţa pronunţata impotriva lui Miron Cozma este "exagerata". El nu a exclus o eventuala graţiere a lui Cozma, dar a precizat ca aşteapta sa vada daca argumentele unei astfel de cereri vor fi intemeiate.


23 iulie 2003 – Miron Cozma a inaintat preşedintelui Ion Iliescu o noua cerere de graţiere a pedepsei. Cererea a fost depusa de avocatul lui Cozma, Viorel Dumitrescu.


5 septembrie 2003 - Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justiţie a respins cererea de recurs in anulare a lui Miron Cozma, cu privire la sentinţa data de Curtea Suprema de Justiţie pe 15 februarie 1999, prin care acesta a fost condamnat la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991. Solicitarea lui Cozma a fost respinsa de catre Parchet pe motiv ca nu au fost identificate motive de recurs, precum netemeinicia sau nelegalitatea, stabilindu-se ca pedeapsa corespunde gravitaţii faptelor, iar criteriile de incadrare a acesteia s-au realizat conform legii.


12 decembrie 2003 - Miron Cozma a fost condamnat la zece ani de inchisoare pentru mineriada de la Costeşti. Prin sentinţa judecatorilor Curţii de Apel Bucureşti, Cozma a fost gasit vinovat de savarşirea infracţiunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopita cu pedeapsa de 18 ani de inchisoare primita in cazul mineriadei din septembrie 1991. Pe latura civila, instanţa i-a obligat pe Cozma şi pe ceilalţi cinci inculpaţi implicaţi in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Creţan, Dorin Mihai Lois şi Romeo Beja sa plateasca in solidar catre Ministerul de Interne despagubiri materiale insumand trei miliarde de lei.


17 decembrie 2003 - Instanţa Tribunalului Bucureşti l-a condamnat pe Miron Cozma la şapte ani de inchisoare in dosarul "Stoeneşti". Magistratii au confirmat prima pedeapsa aplicata in acest dosar lui Cozma de catre Judecatoria Sectorului 5 pe 21 iunie 2002. Cozma a fost gasit vinovat de savarşirea infracţiunii de instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoreşti. Noua pedeapsa a fost contopita cupedeapsa de 18 ani de inchisoare primita in cazul mineriadei din septembrie 1991.


18 decembrie 2003 - Magistraţii Tribunalului Bucureşti au constatat ca faptele de care era acuzat Miron Cozma in dosarul “Vegas"s-au prescris, astfel ca instanţa a hotarat incetarea procesului. Cozma a scapat de raspunderea penala in acest dosar, in care fostul lider al minerilor a fost judecat pentru ca, in mai 1996, a devastat barul de noapte "Vegas" din Petroşani, impreuna cu şase dintre garzile lui de corp.


15 decembrie 2004 – Ion Iliescu a semnat, cu cateva zile inainte de expirarea mandatului prezidenţial, decretul prezidenţial de graţiere a lui Miron Cozma. Numele lui Cozma se afla pe o lista mai larga a unor condamnaţi care au fost graţiaţi de preşedintele Iliescu. Cu excepţia PRM, toata clasa politica a criticat vehement ceea ce Ion Iliescu a calificat a fi “un act de clemenţa".


16 decembrie 2004 – Miron Cozma a parasit Penitenciarul de maxima securitate Rahova, la scurt timp dupa ce decretul de graţiere a sa de catre preşedintele Ion Iliescu a fost publicat in Monitorul Oficial.


17 decembrie 2004 – Preşedintele Ion Iliescu a anunţat revocarea decretului de graţiere a lui Miron Cozma. Administraţia Prezidenţiala a precizat ca Iliescu a decis revocarea decretului de graţiere in urma consultarii cu primul-ministru Adrian Nastase.  La mai puţin de o ora de la luarea acestei decizii, Cozma a fost arestat la Timişoara.


24 decembrie 2004 – Avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu a depus o contestaţie impotriva mandatului de executare a pedepsei cu inchisoarea dispus la 17 decembrie 2004 pentru fostul lider al minerilor din Valea Jiului, ca urmare a decretului prezidenţial prin care s-a revocat graţierea acestuia.


13 ianuarie 2005 - La Administraţia Prezidenţiala a fost depusa, de catre avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, o plangere impotriva decretului emis de Ion Iliescu prin care fostul preşedinte a revocat propriul decret de graţiere a lui Cozma.


15 februarie 2005 - Miron Cozma a solicitat statului roman daune de cinci milioane de euro pentru faptul ca a fost eliberat şi apoi rearestat, la sfarşitul anului 2004, in urma revocarii decretului privind graţierea sa, alaturi de alte 45 de persoane. Cererea lui Cozma a fost inregistrata de avocatul acestuia, la Curtea de Apel Bucureşti.


7 aprilie 2005 - Directorul Penitenciarului de maxima securitate Rahova, Carmen Mihail, a fost schimbat din funcţie, in urma controlului dispus de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, cu privire la tratamentul preferenţial aplicat lui Miron Cozma in timpul detenţiei lui in aceasta inchisoare.


14 iunie 2005 - Miron Cozma a fost pus in libertate de catre Judecatoria Craiova, care a soluţionat contestaţia la executare a fostului lider al minerilor. Completul de judecata a constatat ca Miron Cozma nu mai poate fi ţinut dupa gratii, ca efect al graţierii. Aceasta deoarece decretul de revocare dat de fostul preşedinte Ion Iliescu nu are efect, şi, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi privat de libertate decat daca impotriva sa exista o sentinţa definitiva de condamnare.


28 septembrie 2005 - Miron Cozma, care a fost acuzat de subminarea puterii de stat in dosarul mineriadei de la Costeşti, s-a intors la inchisoare, in urma deciziei Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cozma, impreuna cu cei cinci apropiaţi ai sai, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Creţan, Dorin Mihai Lois şi Romeo Beja, au fost condamnaţi iniţial, pe 12 decembrie 2003, de catre magistratii Curţii de Apel Bucureşti, la zece, respectiv, cinci ani de inchisoare. In urma recursului formulat impotriva acestei decizii, de catre aparatorii celor şase, dosarul a ajuns pe rolul instanţei supreme, care, dupa amanari repetate, a menţinut decizia luata de Curtea de Apel. Magistraţii ICCJ au admis recursul formulat de cei şase inculpaţi, au menţinut decizia data de Curtea de Apel şi au casat in parte hotararea instanţei inferioare, in ceea ce priveşte pedepsele accesorii.


29 septembrie 2005 - Aparatorul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de contopire a pedepselor şi o solicitare de eliberare condiţionata a lui Cozma. Dumitrescu a declarat ca cererea vizeaza contopirea perioadei de şapte ani şi 11 luni executate de Cozma, din totalul pedepsei de 18 ani, graţiata de fostul şef al statului, Ion Iliescu, cu cea de zece ani, confirmata, in urma cu o zi, de instanţa suprema.


24 octombrie 2005 – Curtea de Apel a admis cererea de contopire a pedepselor inaintata de aparatorii lui Miron Cozma. Astfel, instanţa a contopit cei şapte ani şi 11 luni executaţi de Cozma din pedeapsa de 18 ani primita pe 15 februarie 1999 pentru mineriada din 1991, graţiata de fostul preşedinte al ţarii, Ion Iliescu, cu ultima condamnare, de zece ani de inchisoare, pentru evenimentele din 1999 de la Costeşti, primita pe 28 septrembrie 2005.


4 noiembrie 2005 - Procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie au contestat decizia Curţii de Apel de contopire a pedepselor lui Miron Cozma pentru mineriadele din 1991 şi 1999.


9 decembrie 2005 - Judecatorii instanţei supreme au respins recursul procurorilor impotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti de contopire a pedepselor lui Miron Cozma pentru mineriadele din 1991 şi 1999. In urma acestei decizii, Miron Cozma a avut posibilitatea de a cere eliberarea condiţionata.


20 decembrie 2005 - Comisia de Eliberare Condiţionata din cadrul Penitenciarului Timişoara a acordat aviz favorabil cererii formulate de fostul lider al minerilor, Miron Cozma, care a solicitat eliberarea sa.


21 decembrie 2005 - Cererea de eliberare condiţionata a lui Miron Cozma a fost aprobata de catre magistraţii Judecatoriei Timişoara, care au admis astfel propunerea facuta in acest sens de catre comisia de specialitate a Penitenciarului Timişoara.


13 ianuarie 2006 - Magistraţii Tribunalului Timiş au admis recursul Parchetului Judecatoriei Timişoara, respingand astfel cererea de eliberare condiţionata formulata de Miron Cozma. Sentinţa este definitiva, data stabilita pentru a putea fi discutata o noua cerere de eliberare condiţionata fiind 1 iunie 2006.


2 iunie 2006 - Comisia de eliberari condiţionate de la Penitenciarul Rahova a amanat cu 12 luni discutarea cererii lui Miron Cozma de a parasi inchisoarea. Membrii comisiei au luat in considerare, la amanarea eliberarii condiţionate a lui Cozma, gravitatea faptelor comise de acesta, lipsa dovezilor privind indreptarea şi reeducarea lui, antecedentele penale, timpul insuficient pentru reeducare, precum şi faptul ca a beneficiat de clemenţa legii atunci cand a fost graţiat.


13 iunie 2006 – Potrivit unei decizii a Judecatoriei Sectorului 5, Miron Cozma va ramane in detenţie, acesta putand reveni cu o noua cerere de eliberare condiţionata la 1 ianuarie 2007. Judecatorii au respins contestaţia lui Cozma, dar au decis reducerea termenului la care urmeaza sa fie rediscutata cererea de eliberarea condiţionata a fostului lider al minerilor din Valea Jiului de la 12, la şase luni.


12 iulie 2006 - Tribunalul Municipiului Bucureşti a respins recursul inaintat de Miron Cozma impotriva amanarii eliberarii condiţionate.


28 august 2006 - Miron Cozma a cerut despagubiri de patru milioane de euro statului roman, apreciind ca este deţinut ilegal, dupa ce fostul şef al statului, Ion Iliescu, l-a graţiat, pentru ca apoi sa revoce decretul. Cozma a inaintat cererea de despagubire, in care arata ca a stat ilegal 178 de zile in inchisoare, secţiei civile a Tribunalului Bucureşti.


21 noiembrie 2006 - Tribunalul Bucureşti a respins excepţiile ridicate de Ministerul Finanţelor in procesul prin care Miron Cozma a cerut despagubiri statului roman. Ministerul Finanţelor Publice a invocat doua excepţii in acest proces: de inadmisibilitate şi de competenţa.


3 ianuarie 2007 - Comisia speciala din penitenciarul de maxima siguranţa Rahova a fost de acord cu eliberarea condiţionata a lui Miron Cozma, deoarece fostul lider al minerilor ar fi avut o conduita buna in ultima jumatate de an.


9 ianuarie 2007 - Judecatoria sectorului 5 Bucureşti a decis eliberarea condiţionata a lui Cozma, dupa ce a admis propunerea Comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare condiţionata, considerand ca fostul lider al minerilor din Valea Jiului, care a executat peste 3.300 de zile de inchisoare, a dat dovada de indreptare a comportamentului sau antisocial.


20 februarie 2007 - Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis recursul Parchetului Judecatoriei sectorului 5 Bucureşti, respingand cererea de eliberare condiţionata a lui Cozma.


16 aprilie 2007 - Judecatorii Tribunalului Bucureşti au decis ca Miron Cozma sa primeasca 10.000 de euro (echivalentul in lei din ziua punerii in executare a sentinţei) de la statul roman din suma de 4 milioane de euro, pe care o ceruse ca despagubire pentru cele 178 de zile in care a fost ţinut ilegal in arest, in perioada decembrie 2004-iunie 2005.


9 mai 2007 - Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia facuta de fostul lider al minerilor, Miron Cozma, impotriva sentinţei din 20 februarie prin care i-a fost respinsa cererea de eliberare condiţionata.


16 noiembrie 2007 - Comisia speciala de la Penitenciarul Rahova a dat aviz favorabil pentru eliberarea condiţionata a lui Miron Cozma.


27 noiembrie 2007 - Judecatoria Sectorului 5 a decis sa trimita la Curtea Constituţionala dosarul privind eliberarea condiţionata a lui Miron Cozma, astfel incat fostul lider al minerilor din Valea Jiului a ieşit din inchisoare pe 2 decembrie, cand i-a expirat pedeapsa.

Ads

Cele mai citite stiri de azi