Media & Marketing

Publicat Marti, 02 noiembrie 2010

Lucia Hossu Longin: "Traim intr-o tara fara zimbet"

Realizatoarea "Memorialului durerii" continua demersul de recuperare a trecutului prin noua emisiune, "Rezistenta prin cultura". Lucia Hossu Longin vorbeste despre "insulele de curaj" din perioada comunista si dar si despre unele opinii rostite "cu ura" dupa interviul pe care i l-a luat genaralului Pacepa.

Adevarul: Sunteti intr-un serial "de cursa lunga" de recuperare a trecutului. Cum se poate recupera memoria culturala? Lucia Hossu Longin. Prin filmele noastre. Asta ne propunem. Nu suntem singurii in acest efort de regasire a identitatii noastre spirituale. Cazul romanesc al rezistentei prin cultura nu a insemnat o solidarizare a intelectualilor cum a fost in Polonia sau Cehia, o contestare radicala a puterii, ci doar insule de curaj. Impotriva comunismului si a dictaturii personale a lui Ceausescu au existat carti, spectacole, filme, opere de pictura. Vorbim de Lucian Blaga, Ion Barbu, Paul Goma, Constantin Noica, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, I.D. Sarbu, Dorin Tudoran, Marin Preda, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Alice Voinescu. Vorbim de "Regii nebuni" ai lui Cornelui Baba, (extraordinara serie de portrete), "Dimineata pierduta" a Gabrielei Adamesteanu, de "Hamlet" in regia lui Alexandru Tocilescu, de "Reconstituirea" lui Lucian Pintilie, "Pas in doi" de Dan Pita. Pronuntam cuvantul "curaj" chiar daca uneori curajul a fost cu intermitente. Dar, in fond, revizuim o imagine umilitoare si nedreapta ca am fi fost o tara de "mitici". N-am fost nici in politica, nici in cultura, nici in plan moral. Cu cine ati colaborat in acest demers? Colaborez cu colegii mei, tinerii si talentatii realizatori de la TVR Cinema. Proiectul emisiunii a fost imbratisat de doamna Daniela Zecca Buzura, directoarea TVR Cultural, un post dintre cele mai libere din TVR. Ne-am consultat cu istoricul si criticul literar Alex Stefanescu, autorul acelei magistrale istorii a literaturii in care regasim si dimensiunea anticomunista a culturii romane. Ati studiat mult dosarele Securitatii. Credeti ca Securitatea era mai interesata mai mult de oamenii din domeniul cultural decat din alte domenii?Creda ca mediul culturii a interesat in cel mai inalt grad Securitatea romana. Ganditi-va la Blaga, la Dorin Tudoran, la Paul Goma. Cat au fost de urmariti, de supravegheati. Sub asediul politiei politice multe spinari s-au indoit pentru ca daca nu scriai pe linie, daca nu scriai poezii sau teatru cu tema, nu serveai partidul si riscai sa mori de foame si sa nu existi ca scriitor sau ca artist. Ce deranja in fapt? Luam exemplul cercului literar de la Sibiu patronat de Lucian Blaga. Tinuta lor morala, faptul ca nu faceau concesii, spiritul european, faptul ca isi propuneau sa rezideasca lumea si sa o aseze in alt sistem decat cel comunist. Erau "vinovati" ca nu puteau fi cumparati si ca isi asumau raspunderea si consecintele pana la orice limita a atitudinii lor. Toti din cei din cercul de la Sibiu - ma gandesc la I.D Sarbu, la Stefan Augustin Doinas, la Radu Enescu, la Ion Negoitescu - au fost intemnitati, au suferit pentru demnitatea lor. Milan Kundera a fost acuzat ca a colaborat cu Securitatea. Fostul dumneavoastra sot, Valentin Hossu Longin a semnat o nota informativa, lucru pe care l-ati aflat cu surprindere abia dupa ce a facut public acest lucru. Ar mai putea sa ne surprinda ceva uitandu-ne la "Rezistenta prin cultura"? Surprinde in primul rand anvergura acestei represiuni politice. Asa cum pe mine m-au surprins dureros dezvaluirile legate de fostul meu sot, a carui racolare, cat a existat, s-a datorat faptului ca era fiul uni fost detinut politic condamnat la munca silnica pe viata. Asa au procedat cu toate familiile in care au existat prizonieri politici. Sotiile, fiii, nepotii erau determinati sa coopereze, pentru ca uciderea celor din inchisori avea multe fatete. Si aceasta fateta era poate cea mai sfasietoare: copiii conlucrand cu institutia care le-a ucis destinul lor si pe al multor altora. Altfel, nu am gasit nicio ratiune ca sa pot sa-i eliberez de culpa pe cei care au devenit informatori, mercenari platiti pentru serviciile lor. Niciodata n-am fost de acord ca aceasta conlucrare cu Securitatea a avut o explicatie sau justificare. Sotul dumneavostra, regizorul Dan Necsulea, realizeaza doua filme, "Un general din Est", despre generalul Pacepa, pentru televiziune, si "Ridicarea cortinei", un proiect cinematografic. In ce stadiu sunt?Sotul meu a terminat cele doua filme. "Un general din Est" s-a difuzat, dar cu promovare zero. Inca ne domina frica. Iar "Ridicarea cortinei", realizat pentru CNC, sper sa nu aiba aceeasi soarta. Filmul are o incarcatura exploziva, generalul Ion Mihai Pacepa vorbind despre Ceausescu, despre un dictator comunist, cand acesta nu se astepta sa fie atat de bine observat. Noutatea acestor filme: sigur ca amandoua contin orori pe care nu poti sa nu le recunosti. Le-am trait. Pentru general, ridicarea Cortinei este inca necesara, Ridicarea cortinei nu s-a terminat in 1989. In Romania, pe fondul acestei crize prost gestionate, a inceput sa se manifeste un fel nostalgie a anilor comunisti. Este ingrozitor sa vezi cum evocam realizarile Tovarasului (metrouri, combinate, blocuri) ca si cand in cei 24 de ani de ceausism ar fi trebuit sa vietuim in bordeie. Posturi de televiziune cu masca occidentala care se hranesc din limbajul modern american al media nu se dau in laturi sa-l mai aclame pe fostul dictator. Ce evenimente ati trait personal in fata cenzurii? Eu personal m-am trezit din descurajare, din teama, din ipocrizie la inceputul anilor '70 cu romanele lui Nicolae Breban. Era o estetica noua care traversa tabuurile, fara nicio legatura cu realismul socialist. Romancierul considera atunci ca frica paralizanta este cauza raului, a cosmarului colectiv ce-l traiam. Ma refer la "Animale bolnave", primul dintre romane, care a fost un semnal al dezghetului in literatura, in care toata drama romanului este o continua ancheta, totul sta in puterea unor gheare uriase, a unor monstri, ca timpul insusi era un animal bolnav. Apoi, lucrand si pentru teatru, m-au interesat parabolele amare din piesele lui Marin Sorescu, din fimele lui Dan Pita, lui Mircea Daneliuc, Lucian Pintilie. Ca absolventa de Filologie am trait desfigurarea lui Panait Istrati de noul val critic. Ma refer, desigur, la Alexandru Oprea. Se stie ca dupa o vizita de 16 luni in Uniunea Sovietica, in anii '27-'28, Panait Istrati se intoarce la Paris ingrozit de experientele traite in Marea Uniune. Socialismul i se pare o imensa teroare si o desfasurare de steaguri. Dezamagirea lui, in comentariile lui Alexandru Oprea, capata alte explicatii conjuncturale. De fapt, dezvaluirile lui Panait Istrati reprezinta primul mare scandal al adevarului, continuat peste cateva decenii de Paul Goma cu al sau roman "Ostinato". Tot in anii '85- '86 am trait demolarea bisericilor si manastirilor. Imi amintesc ca istoricul Dinu C. Giurescu a protestat contra demolarii superbei Manastiri Vacaresti, unul dintre cele mai mari ansambluri de pictura din Sud-Estul Europei. Iar fostul patriarh Iustin Moisescu i-a raspuns: "Ce vrei domnule Giurescu, sa se faca inchisoare din nou? ". Pentru ca, asa cum se stie, Vacaresti a fost o vreme inchisoare politica. Sau alta replica celebra pe care i-a dat-o: "Vorbesti ca unul de la Europa Libera". In anii 80, tanarul scriitor Mircea Cartarescu era facut praf in "Saptamana" lui Eugen Barbu. "Recuperare" inseamna si demascarea celor care denigrau "la comanda"? Pentru mine, Mircea Cartarescu este un caz. Ii citesc literatura, dar nu si adulatiile politice. Traim intr-o lume anormala care genereaza disperare, intr-o tara fara zambet, care nu se regasesc in publicistica lui Cartarescu. M-am intrebat: Ce s-ar fi intamplat cu Mircea Cartarescu in epoca stalinismului? Nu mi-am putut raspunde. Dar insist: privilegiile nu tin loc de constiinta. CNSAS a publicat documentele referitoare la cei care au fost informatori, foarte putine fata de reteaua care a existat. Noi nu facem procesul indiferentei, al consimtirii, al complicitatii. Am traversat o jumatate de secol de represiunea creatiei si gindirii libere. Vrem doar sa-i prezentam pe cei care au avut puterea si curajul sa se opuna raului. Apelam la aceasta memorie a rezistentei ca la o alarma valabila ieri, astazi si maine. Ati realizat primul si singurul interviu cu generalul Ion Mihai Pacepa Da, intr-adevar, este singurul interviu dat de Generalul Ion Mihai Pacepa dupa 31 de ani de la plecarea lui din Romania. Am auzit si pareri rostite cu ura : Dupa ce ati facut Memorialul durerii il ascultati pe Pacepa? Interviul meu cu se aseaza in proiectul de recuperare a trecutului. Spre deosebire de colegii lui, generalii fostei Securitati, care, dupa ce l-au proslavit pe Ceausescu pana si-a dat duhul, au devenit consilieri ai lui Ion Iliescu, Pacepa a platit cu doua condamnari la moarte demascarea tiraniei lui Ceausescu. Eu nu am reabilitat in aceasta carte Securitatea, ci dimpotriva, cartea o prezinta in cele mai negre tuse.CTP, invitat la "Rezistenta prin cultura" Stejarel Olaru Asta-seara, de la ora 21.30, la TVR Cultural, la "Rezistenta prin cultura", invitatul moderatorului Stejarel Olaru este jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Acesta va vorbi despre Ion Dezideriu Sarbu, unul dintre cei mai interesanti scriitori romani postbelici, persecutat politic din 1941 pana la moarte. Echipa emisiunii este compusa din realizatoarea Lucia Hossu Longin, redactorul Mariana Ionita si producatorul Alexandru Munteanu. Tot la TVR Cultural, in fiecare luni seara, de la 22.30, noi episoade din "Memorialul durerii".

» vezi articolul original


sursa:


Ads

Cele mai citite stiri de azi